Când ai cumpărat ultima carte?
Pentru mulți români răspunsul e: nu am cumpărat niciodată. Să faci marketing pentru o librărie online, în condițiile socio-economice actuale, este cu siguranță o provocare.
Industria de carte din România traversează o perioadă dificilă, influențată de factori economici, sociali și de concurența neconvențională din partea altor canale de distribuție. În acest context, librăriile se confruntă cu nevoia urgentă de a-și regândi strategiile de marketing pentru a supraviețui și a crește.
Aceste strategii trebuie să balanseze o structură de prețuri și discounturi bine pusă la punct, cu mecanisme de educare și de atragere a publicului tânăr și indecis.
Românii citesc puțin, iar costul perceput al cărților este unul dintre principalele obstacole. Studiile arată că mulți consideră prețurile cărților prea mari raportat la puterea lor de cumpărare, ceea ce face ca lectura să fie văzută mai degrabă ca un privilegiu decât ca o activitate de zi cu zi.
România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană când vine vorba de lectură. Conform unui raport Eurostat, doar 30% dintre români afirmă că au citit minimum o carte în 2022. De asemenea, doar 2-3% din populație cumpără cărți în mod regulat, ceea ce ne plasează mult sub media europeană. În plus, cheltuielile alocate pentru achiziționarea cărților sunt printre cele mai mici din Europa, reflectând atât o putere de cumpărare redusă, cât și o cultură a lecturii insuficient dezvoltată.
De asemenea, datele arată că în România se tipăresc și se vând semnificativ mai puține exemplare de carte față de alte țări europene. Spre exemplu, tirajul mediu al unei cărți în România este de aproximativ 1.000 de exemplare, comparativ cu 5.000-10.000 în Franța sau Germania. Acest lucru indică nu doar un interes scăzut, ci și o lipsă de investiție în promovarea și distribuția cărților la nivel național.
Competiția neașteptată: supermarketuri și platforme digitale
Un fenomen recent este extinderea vânzării de cărți și rechizite școlare în supermarketuri sau chiar prin platforme de livrare precum Glovo. Aceste canale oferă prețuri competitive și accesibilitate crescută, dar reduc din relevanța librăriilor ca destinații culturale. În același timp, vânzarea online de carte se concentrează pe reduceri agresive, ceea ce complică și mai mult eforturile librăriilor de a concura cu marii retaileri.
În plus, în era digitală, concurența vine nu doar din partea altor cărți, ci și din partea diverselor forme de divertisment precum rețelele sociale, jocurile video sau platformele de streaming.
Totuși, inițiative precum fenomenul BookTok demonstrează că storytelling-ul și implicarea emoțională pot transforma complet modul în care sunt percepute cărțile.
Competiția neașteptată: supermarketuri și platforme digitale
Un fenomen recent este extinderea vânzării de cărți și rechizite școlare în supermarketuri sau chiar prin platforme de livrare precum Glovo. Aceste canale oferă prețuri competitive și accesibilitate crescută, dar reduc din relevanța librăriilor ca destinații culturale. În același timp, vânzarea online de carte se concentrează pe reduceri agresive, ceea ce complică și mai mult eforturile librăriilor de a concura cu marii retaileri.
În plus, în era digitală, concurența vine nu doar din partea altor cărți, ci și din partea diverselor forme de divertisment precum rețelele sociale, jocurile video sau platformele de streaming.
Totuși, inițiative precum fenomenul BookTok demonstrează că storytelling-ul și implicarea emoțională pot transforma complet modul în care sunt percepute cărțile.
Ce putem să facem?
Pentru a rămâne relevante și competitive, librăriile trebuie să inoveze constant. Iată câteva direcții cheie:
- Consolidarea unei identități de brand: Librăriile pot deveni mai mult decât spații de vânzare, oferind experiențe culturale precum lansări de carte, evenimente cu autori sau cluburi de lectură.
- Digitalizarea și integrarea cu tendințele actuale: Prezența pe rețelele sociale cu materiale video de scurtă durată, optimizare procesului de vânzare și mecanisme de newslettere și membership, dar și adaptarea la trendurile de pe TikTok sau Instagram, pote face o librărie maiatractivă și mai accesibilă generației tinere.
- Parteneriate strategice și educare:Evenimentele, târgurile și colaborările cu organizații culturale pentru a promova lectura în rândul tinerilor poate crea o bază solidă de cititori pe termen lung.
- Marketing emoțional și viral: Campaniile de marketing pot fi orientate spre povești care atrag atenția sau chiar spre umor și inovație vizuală.
Ce am obținut prin materiale video, adresate unui public tânăr?
În prima lună, traficul către librăria online pe care am promovat-o s-a dublat. Rata de engagement a crescut și ea substanțial. Campaniile ATC (ad to cart) realizate din videos au avut un cost per result mai mic, iar Reels au atras noi urmăritori în Instagram.
Ne-am izbit însă de o nouă problemă: mulți dintre cei care au comentat au avut aceeași remarcă: ce scumpe sunt cărțile la voi!
În linie cu procentele specifice pieței, aproximativ 10% din ATC-uri s-au finalizat cu o cumpărare. A fost, raportat la ambițiile noastre, un semnal de alarmă în legătură cu importanța unei strategii de preț, bazată pe o analiză profundă a pieței, și a unor comunicări constante prin newslettere.
Am pus bazele unor strategii de discounturi și promovare a acestor, în urma căreia am început să vedem noi îmbunătățiri. Pe măsură ce construim o strategie care să implice nu doar mecanismele de comunicare, ci și strategia de pricing și sales, țintim noi categorii de clienți și fidelizarea celor existenți.
Ce am obținut prin materiale video, adresate unui public tânăr?
În prima lună, traficul către librăria online pe care am promovat-o s-a dublat. Rata de engagement a crescut și ea substanțial. Campaniile ATC (ad to cart) realizate din videos au avut un cost per result mai mic, iar Reels au atras noi urmăritori în Instagram.
Ne-am izbit însă de o nouă problemă: mulți dintre cei care au comentat au avut aceeași remarcă: ce scumpe sunt cărțile la voi!
În linie cu procentele specifice pieței, aproximativ 10% din ATC-uri s-au finalizat cu o cumpărare. A fost, raportat la ambițiile noastre, un semnal de alarmă în legătură cu importanța unei strategii de preț, bazată pe o analiză profundă a pieței, și a unor comunicări constante prin newslettere.
Am pus bazele unor strategii de discounturi și promovare a acestor, în urma căreia am început să vedem noi îmbunătățiri. Pe măsură ce construim o strategie care să implice nu doar mecanismele de comunicare, ci și strategia de pricing și sales, țintim noi categorii de clienți și fidelizarea celor existenți.
Concluzii
Descoperim, încă odată, că a consolida un brand pe termen lung, presupune o abordare holistică, raportată la realitățile pieței. Această abordare trebuie să integreze tool-uri de analiză și raportare, creativitate, mecanisme de pricing și să, mai ales, o capacitate de adaptare continuă la schimbare.
Într-o piață dominată de obstacole economice și concurență, uneori neloială, librăriile trebuie să devină centre culturale dinamice și să investească în strategii care depășesc marketingul creativ. Prin integrarea tehnologiei, construirea de comunități și adaptarea la nevoile publicului, o librărie poate reuși să își reafirme rolul esențial în educație și cultură.