Cum am învățat să spunem „nu”.
În marketing, „da” pare cuvântul magic. E reflexul care ne face să părem flexibili, profesioniști, creativi. E combustibilul care menține relațiile, negocierile și, de multe ori, încrederea.
Totuși, prea multe „da-uri” înseamnă, de multe ori, să renunți la timp, la energie, la direcție, la propria viziune.
Clienți mari, mici, dificili, proiecte urgente, idei care nu rezonau cu felul nostru de a gândi: le-am spus și noi, de multe ori, da. O făceam din entuziasm, din dorința de creștere, dar și dintr-o teamă subtilă: teama de a pierde oportunități. Până când am realizat că, de fapt, pierderea adevărată nu vine din lipsa proiectelor, ci din lipsa spațiului real de a face ceva valoros.
„Da”-ul continuu nu înseamnă curaj. Uneori, e doar zgomotul unei echipe care se grăbește să nu pară slabă.
O agenție nu se definește prin volumul de muncă, ci prin calitatea sensului. Și sensul se naște abia când ai curajul să pui limite.
Când spui „da”, dar pierzi vocea
Au fost momente în care am făcut exact ce a spus clientul. Am urmat brief-ul pas cu pas, am pus deoparte instinctul și am ales să fim „partenerii flexibili” care execută fără să complice. Am livrat ce s-a cerut, fără devieri, fără întrebări, fără să forțăm direcția. Iar la final, nu am obținut performanțe.
O agenție nu e plătită să spună doar „da”. Rolul ei e să aducă o perspectivă obiectivă, una pe care echipa internă nu o mai poate avea din simplul motiv că este prea aproape de brand, prea implicată emoțional, prea ancorată în propria poveste.
Atunci când lucrezi cu o agenție, nu cumperi doar campanii, ci și o privire din afară.
Cumperi distanța necesară pentru a vedea limpede. Cumperi strategie, dar și acea formă de luciditate care nu e influențată de emoția deciziilor zilnice.
De cele mai multe ori, antreprenorii trăiesc într-un univers foarte personal: cunosc produsul, știu efortul din spatele lui, îl simt ca pe o extensie a propriei munci. Iar tocmai acest atașament face dificilă o privire obiectivă. O agenție bună nu contestă munca antreprenorului, dar o rafinează; nu vine să demoleze, ci să decanteze.
Concluzie: Puterea de a alege când spui stop
Crede, adesea că evoluția înseamnă să faci mai mult. Dar adevărata evoluție începe când alegi ce nu mai faci.
Pentru BlackSquare, a spune „nu” a devenit un act de protejare, al identității, al echipei, al calității. Ne-a făcut mai buni nu pentru că am lucrat mai puțin, ci pentru că am lucrat mai conștient.