Marketingul în vremea incertitudinii
Economiile nu se zdruncină doar sub presiunea cifrelor. Se rescriu tăcut, în etapele nespectaculoase ale unei instabilități prelungite. În ultimele luni, climatul fiscal din România a devenit un spațiu de tensiune continuă, în care deciziile par mai degrabă reactive decât strategice. Deficitul bugetar, tumultul din jurul alegerilor, presiunea asupra reformelor și modificările de regim fiscal, inclusiv majorarea TVA, sunt semnale puternice pentru piețe, pentru consumatori și pentru branduri deopotrivă.
Într-un astfel de context, mecanismele obișnuite de decizie ale publicului se schimbă Cererea nu dispare, dar se redefinește: devine mai prudentă, mai lentă, mai atentă la riscuri. Trecem, discret dar profund, de la o economie a aspirațiilor la una a echilibrului și a prioritizării.
Pentru cei care comunică, aceasta nu este o perioadă de retragere. Ci un moment de maturitate strategică, în care marketingul nu se mai bucură de luxul spectacolului.
Piața imobiliară: de ce clienții nu mai reacționează la aceleași stimuli ca înainte
Clienții nu au dispărut, dar se mișcă mai greu, mai temător, mai calculat. Studiile recente arată o încetinire semnificativă a ritmului de achiziție, nu doar din cauza dobânzilor crescute, ci și din lipsa clarității fiscale. Atât dezvoltatorii, cât și cumpărătorii simt că “terenul li se mișcă sub picioare”.
Nu ne confruntăm cu o lipsă de interes, ci ne lovim de prag psihologic de nesiguranță. Când statul nu pare capabil să livreze un plan coerent, când se discută despre renegocieri de fonduri europene și eforturi fiscale dureroase, clientul se întreabă, firesc: „E momentul potrivit să cumpăr?” Și cel mai des, răspunsul este: „Nu încă.”
Pentru marketing, asta înseamnă că mesajele trebuie să fie mai puțin despre trenduri și design mai mult despre stabilitate. Accentul se mută de la „grăbește-te, mai sunt doar 3 apartamente” la „uite de ce acest proiect rămâne o investiție solidă pe termen lung, indiferent de contextul economic”.
Marketingul imobiliar în era TVA 21 %
Pentru a transforma criza într-o oportunitate, marketingul trebuie să se adapteze radical:
- Urgentă, nu panică: comunicăm avantajele TVA 9% atât timp cât există, dar fără ton alarmist
- Transparență totală: prezentăm costurile reale, inclusiv impactul TVA de 21 %. Demonstrează clientului că e informat și are control.
- Mesaje de stabilitate: seriozitatea în respectarea livrărilor a devenit un subiect central după prăbușirea Nordis, iar incertitudinile actuale accentuează și mai mult cât de importantă este seriozitatea unui dezvoltator
- Content educațional: video-uri și articole explicative despre ce implică majorarea TVA, pentru a poziționa brandul ca pe sursă de claritate.
Mobilierul: de la decor, la siguranță
Industria mobilierului resimte nu doar direct impactul TVA, ci și efectul din imobiliare (unde renunțarea la cota redusă de 9% are un impact mult mai important ca în alte industrii).
Piața a evoluat în valuri: a avut acum câțiva ani un moment bun, pe fondul reamenajărilor din pandemie. A atins apoi un platou, însă abia acum vine provocarea reală: clienții devin mai atenți la valoarea fiecărei achiziții.
Într-o economie cu viitor incert, o canapea nu mai este doar un obiect estetic. Devine o alegere strategică.
Aici, marketingul trebuie să schimbe unghiul: nu mai vindem doar „inspirație de design”, ci oferim rațiune, durabilitate, garanții ale calității. Producătorii locali au un avantaj imens dacă știu să îl valorifice: controlul calității, trasabilitatea materialelor, personalizarea și serviciul post-vânzare. Însă doar dacă le comunică eficient.
Concluzie: Nu poți controla TVA-ul, dar poți controla percepția
Economia nu va deveni mai prietenoasă peste noapte. Dar marketingul are șansa unică de a transforma brandurile în ceea ce statul nu este acum: o sursă de siguranță. Clienții vor continua să cumpere, dar doar de la cei care le oferă claritate în haos, sens în cifre, și echilibru într-un peisaj fiscal instabil.
{{ brizy_dc_global_blocks position=’bottom’ }}
